Doamnelor și domnilor de la apolut, bine ați venit la marele spectacol al democrației europene din România, unde directoarea de circ Ursula von der Leyen își flutură biciul și se asigură că reprezentația continuă — fără vedete deranjante precum Călin Georgescu, care i-ar putea fura lumina reflectoarelor. În România, avem locuri VIP pentru cel mai nou act: eliminarea candidatului la președinție Călin Georgescu, care a îndrăznit să câștige primul tur și să pericliteze scenariul atent regizat al Ursulei pentru o „guvernare corectă” în România.
Ceea ce urmează este o lecție despre intervenția ticăloasă în alegerile unui stat membru al UE, cu scuze schimbătoare și o doză considerabilă de cinism anti-democratic — servită cu o notă de absurditate birocratică tipică Bruxelles-ului.
Să începem cu protagonistul: Georgescu, un outsider politic care, conform sondajelor, a avut „obrăznicia” de a fi cel mai popular candidat din România. A câștigat primul tur anul trecut, doar pentru a vedea cum alegerile sunt anulate mai repede decât ai putea rosti „mandat popular”. Planul este să se organizeze alegeri noi, aparent pe 4 sau 5 mai — data e incertă, dar intenția este clară: eliminarea lui Georgescu. De ce? Ei bine, explicațiile Biroului Electoral din România — și ale marionetiștilor lor de la Bruxelles — sunt la fel de coerente ca un acrobat beat pe sârmă.
La început, bineînțeles, au fost „rușii”. TikTok, această fortăreață a intrigilor geopolitice, ar fi fost inundată de meme sponsorizate de Kremlin pentru a-l susține pe Georgescu. „O campanie TikTok malefică” împotriva democrației, susțin puciștii juridici. Dovezi? Niciuna care să merite menționată. O campanie pe TikTok a existat, într-adevăr, dar nu a fost organizată de ruși pentru Georgescu, ci de un alt partid românesc minor. Astfel, întreaga narațiune ridicolă despre influența rusă asupra alegerilor s-a prăbușit — pentru că nu a existat niciodată nicio dovadă. Nu contează, victoria lui Georgescu a fost oricum anulată.
După ce povestea subțire cu TikTok s-a năruit ca un castel de cărți în mijlocul unei furtuni, scenariștii UE au trecut la un nou truc: arestarea câștigătorului alegerilor, pentru că intenționa să candideze din nou. Prins ca într-o ambuscadă în plină stradă, victima a fost dusă pentru un interogatoriu de 6,5 ore, sub acuzații atât de vagi, încât nici Kafka nu le-ar fi putut inventa. Când, în ciuda avertismentelor „prietenilor și protectorilor uniformizați ai democrației”, și-a depus din nou candidatura, aceasta a fost imediat respinsă.
Georgescu avea 24 de ore pentru a contesta decizia, dar că apelul său va fi respins este la fel de sigur ca „Amin”-ul din biserică. Acum i se mai adaugă o acuzație — Dumnezeule, apără-ne! — de „extremism”, oricare ar fi definiția acestuia. Și poate avea și legături cu Rusia. Ah, și să nu uităm de o amendă de parcare neplătită din 1998, care i se impută acum! Și apoi vine lovitura de grație: Serviciile de securitate au luat un general de 101 ani cu „viziuni ciudate” din locuința sa, acuzându-l de tentativă de lovitură de stat și încercând să-l asocieze cu Georgescu.
Ciudat cum acele „viziuni” nu erau o problemă când acest general candida nestingherit — atunci când nu reprezenta o amenințare pentru „marele vis” al Ursulei despre o Românie obedientă.
Înainte de primul tur al alegerilor, nimeni nu considera opiniile lui Georgescu drept „extremiste” sau periculoase. Nu a avut nicio problemă să candideze pentru că nimeni nu se aștepta să obțină cele mai multe voturi. Abia după aceea a izbucnit panica la Bruxelles și printre marionetele UE din România, deoarece Georgescu s-a opus livrărilor de arme către Ucraina și simpatiza cu Viktor Orbán. Și dintr-o dată a devenit o problemă majoră.
Se pare că democrația este acceptabilă pentru UE doar atunci când „oamenii potriviți” câștigă. Și prin „oameni potriviți” înțelegem cei care dansează pe muzica Bruxelles-ului, nu cei care pun sub semnul întrebării „Proiectul Ucraina” sau rolul României ca pion în jocul geopolitic al UE și NATO. Așa că trebuia să fie neutralizat din timp candidatul Georgescu, care avea șanse reale să obțină majoritatea în turul doi.
Aceasta nu este doar o dramă românească; este o grotescă farsă a UE. Von der Leyen și acoliții săi au transformat democrația într-o glumă, unde alegerile sunt minunate — atâta timp cât electoratul votează „corect”. Dacă nu, urmează puciuri sub altă denumire, anulări și interogatorii, lovituri de stat orchestrate de autorități sub presiunea Comisiei Europene.
Ceea ce vedem acum în România este o parodie a democrației, o „democratură” totalitară, unde puterea poporului este înlocuită de administratorii desemnați de UE. Bruxelles-ul are o viziune totalitară asupra democrației — fie ești de acord cu ei, fie ești un „anti-democrat” și trebuie eliminat. Alegerile au loc doar cu candidați „aprobați” dinainte.
Georgescu, „cel mai popular politician din România”, nu se încadrează în acest tipar — așa că devine inamicul numărul unu. Protestele din România? Vor continua dacă apelul său este respins. Dar UE rămâne nepăsătoare, pentru că, în viziunea sa, „democrația este un sistem în care oamenii potriviți conduc” — nu poporul.
În final, eliminarea lui Georgescu nu are nimic de-a face cu protejarea democrației, ci cu asigurarea puterii UE. Este șocant, dar deloc surprinzător, dacă urmărim evoluția UE sub conducerea Ursulei von der Leyen. Așadar, bine ați venit în circul Ursulei, unde doar vocea ei contează — iar poporul este, în cel mai bun caz, un simplu figurant.
Tradus din Germana de Erich Mocanu
Cine este Rainer Rupp?
Rainer Rupp este cunoscut ca un fost spion est-german care a lucrat pentru serviciul de informații externe al RDG (HVA – Hauptverwaltung Aufklärung) sub numele de cod „Mosel” și mai târziu „Topaz”.
- Născut în 1945 în Germania de Vest, Rupp a fost recrutat de Stasi în timpul studiilor sale în Germania.
- Activitate ca spion: Între 1977 și 1989, a lucrat în sediul NATO din Bruxelles, furnizând informații de înaltă importanță Blocului de Est.
- Impact: A transmis documente secrete legate de strategia NATO, inclusiv planuri de reacție în cazul unui conflict nuclear. Se spune că activitatea sa a oferit URSS un avantaj major în timpul Războiului Rece.
- Arestare: După căderea Zidului Berlinului, a fost arestat în 1993, judecat și condamnat la 12 ani de închisoare în Germania pentru spionaj.
- Viața după eliberare: După ce a fost eliberat în 2000, Rupp a devenit publicist și comentator politic, scriind pentru publicații de orientare critică față de NATO și UE.
El rămâne o figură controversată—pentru unii, un trădător al Occidentului, pentru alții, un erou al Blocului de Est.
Vrei să fii la curent cu toate știrile de pe voceapoporului.eu? Apasă pe linkul grupului nostru de WhatsApp și intră acum pentru a nu rata nici o informație importantă! https://voceapoporului.eu/whatsapp/
