Noua inițiativă diplomatică a președintelui american Donald Trump provoacă reacții dure în Europa. În timp ce unele state acceptă participarea, altele refuză categoric. România rămâne indecisă.
Inițiativa președintelui american Donald Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” provoacă deja primele fracturi vizibile în interiorul lumii occidentale. Prezentat drept o alternativă la Organizația Națiunilor Unite și un nou mecanism de gestionare a conflictelor internaționale, acest organism este întâmpinat cu reticență de numeroase state europene.
Prima reuniune a Consiliului este programată pentru 19 februarie, la Washington, iar invitațiile transmise liderilor internaționali au scos rapid la iveală diferențe majore de viziune geopolitică.
Argentina acceptă fără rezerve
Președintele Argentinei, Javier Milei, a confirmat fără ezitare participarea la reuniunea inaugurală a Consiliului. Mesajul transmis de administrația de la Buenos Aires este clar: Argentina vede în acest format o oportunitate geopolitică și o șansă de afirmare într-o nouă arhitectură globală.
Milei, cunoscut pentru pozițiile sale radicale anti-sistem și pentru critica structurilor birocratice internaționale, consideră că un format dominat de decizie politică directă este preferabil mecanismelor lente și adesea ineficiente ale ONU.
România, între prudență și lipsă de direcție
În contrast, președintele României, Nicușor Dan, a adoptat o poziție ambiguă. Deși a confirmat primirea invitației, acesta a declarat că România nu a decis încă dacă va participa, invocând necesitatea unor discuții suplimentare cu partenerii americani și o posibilă revizuire a statutului Consiliului.
Poziția Bucureștiului ridică semne de întrebare, în condițiile în care România este aliat strategic al Statelor Unite și stat aflat pe flancul estic al NATO, direct expus instabilității generate de războiul din Ucraina.
Ezitarea autorităților române alimentează percepția unei politici externe lipsite de coerență, dependentă de semnale externe și incapabilă să formuleze o strategie națională clară.
Ungaria intră în joc
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a anunțat deja că va participa la reuniunea de la Washington. Decizia este consecventă cu linia politică promovată de Budapesta în ultimii ani, bazată pe suveranitate națională, dialog direct cu marile puteri și respingerea automatismelor impuse de Uniunea Europeană.
Ungaria își asumă un rol activ în noile structuri de putere globală, în timp ce România rămâne, din nou, în postura de observator indecis.
Germania și statele-cheie ale UE spun „nu”
Germania a refuzat participarea la acest format, iar decizia Berlinului este împărtășită de alte state importante, precum Franța, Italia, Croația, Norvegia și Noua Zeelandă.
Motivele refuzului sunt legate de structura Consiliului și de concentrarea excesivă a puterii în mâinile președintelui american. Potrivit Cartei de constituire, Donald Trump deține un rol dominant, fiind președinte al Consiliului pe termen nelimitat, cu drept de veto asupra tuturor deciziilor.
Consiliul Păcii sau instrument de putere?
Inițial, Consiliul fusese prezentat ca un organism care urma să monitorizeze planul de încetare a conflictului dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza. Această misiune a dispărut însă din documentele finale, fără explicații oficiale.
Absența unui obiectiv clar și concentrarea puterii decizionale într-o singură mână ridică întrebări serioase privind natura reală a acestui proiect.
România, în fața unei decizii strategice
Pentru România, dilema este una majoră. Ca stat aflat la granița estică a NATO, țara nu își poate permite nici supunere oarbă, nici indecizie perpetuă.
Suveranitatea nu se declară prin comunicate vagi și nici prin amânări. Ea se exercită prin decizii asumate. Într-o lume aflată într-o reconfigurare accelerată, lipsa unei poziții clare are întotdeauna un cost.
