Germania în criză sanitară: Contribuțiile la sănătate explodează. Ce înseamnă pentru restul Europei?

Sistemul de sănătate german se confruntă cu o criză profundă, iar contribuțiile actuale nu mai acoperă cheltuielile tot mai mari. Deși la începutul anului 2025 contribuția suplimentară medie era stabilită la 2,5%, aceasta a ajuns deja la 2,9%. Unele case de asigurări, precum BKK VerbundPlus sau BKK24, au anunțat creșteri care duc contribuțiile la valori record – în cazul BKK24 chiar până la 4,39%, poziționând-o drept a doua cea mai scumpă casă din Germania.

Un angajat german cu un salariu brut de 4500 euro lunar plătește în prezent în jur de 315 euro contribuție standard, la care se adaugă în medie 65,25 euro ca supliment. Asta înseamnă peste 380 euro lunar doar pentru asigurarea de sănătate.

De ce explodează costurile?

Potrivit experților din cadrul caselor de asigurări și al Ministerului Sănătății, cauzele sunt multiple:

• Îmbătrânirea populației: Germania are în prezent 19 milioane de cetățeni peste 65 de ani, iar până în 2035 va mai adăuga încă un milion.
• Terapia modernă e mai scumpă: Cu cât medicina e mai performantă, cu atât costurile cresc.
• Creșterea salariilor în domeniul medical, deși moderată, este susținută integral de contribuabili.
• Inflația generală, deși mai lentă în sănătate, afectează și acest sector, în special în tratamentele spitalicești.

Ce soluții sunt propuse?

1. Digitalizarea sistemului: Dosarul electronic al pacientului, e-rețeta și alte instrumente pot reduce anual costuri estimate la 42 miliarde euro.
2. Prevenția și stilul de viață sănătos: Aproximativ 30% din cheltuieli se datorează alimentației incorecte.
3. Reducerea birocrației și centralizarea caselor de asigurări: Germania are în prezent 94 de case cu propriile aparate administrative.
4. Tratamente ambulatorii în loc de spitalizări: Ar reduce cu până la o treime costurile sistemului.

Cum afectează asta restul Uniunii Europene?

Modelul german, unul dintre cele mai avansate din Europa, oferă un semnal de alarmă pentru întreaga Uniune Europeană. Deși fiecare stat are propriile particularități, există o tendință generală de creștere a cheltuielilor cu sănătatea, alimentată de aceleași cauze: îmbătrânirea populației, terapii scumpe, lipsa personalului și birocrație.

În prezent, nu există o reglementare obligatorie la nivelul UE care să impună o contribuție minimă sau un plafon. Fiecare stat este responsabil de sistemul propriu de sănătate. Totuși, Uniunea Europeană recomandă prin Semestrul European măsuri de sustenabilitate și eficiență bugetară – inclusiv în domeniul sănătății – și sprijină digitalizarea și prevenția prin fonduri precum PNRR.

Concluzie:

Dacă Germania, cu cel mai bine finanțat sistem sanitar din UE, are nevoie de reforme structurale și de majorări continue de contribuții, cele mai multe state membre sunt sau vor fi nevoite să adopte măsuri similare. România, de exemplu, se confruntă cu aceleași presiuni: deficit bugetar, îmbătrânirea populației și lipsa digitalizării.

📢 Este momentul ca guvernele europene să investească în prevenție, digitalizare și eficientizarea sistemului de sănătate înainte ca povara să devină insuportabilă pentru contribuabili.