DOCUMENT. Ce conține raportul Comisiei de la Veneția ? Vine turul doi înapoi?

Alegerile trebuie invalidate doar pe baza unor probe clare, nu doar a informațiilor clasificate!

Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei, subliniază că invalidarea alegerilor prezidențiale nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate. Aceasta a fost concluzia unui raport urgent pregătit la cererea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ca răspuns la Decizia nr. 32 a Curții Constituționale a României din 6 decembrie 2024, care a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024.

Rolul justiției în procesul electoral

Raportul Comisiei de la Veneția evidențiază că alegerile trebuie să reflecte „libera exprimare a opiniei poporului”, conform articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Invalidarea alegerilor este permisă doar în situații excepționale, în cazul în care neregulile au avut un impact real asupra rezultatului votului.

Comisia subliniază necesitatea unor garanții adecvate și a unei proceduri transparente, astfel încât să fie prevenite deciziile arbitrare. Orice decizie de invalidare trebuie să fie bine motivată și să ofere reclamanților posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere. De asemenea, aceasta recomandă ca instanțele constituționale să aibă competența de a invalida alegerile doar în situații clar reglementate.

Campaniile electorale și influența mediului online

Raportul atrage atenția asupra noilor provocări aduse de campaniile electorale online, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale, propagandei și dezinformării. Comisia recomandă ca statele să adopte reguli stricte privind transparența finanțării campaniilor și prevenirea influențelor externe, inclusiv cele provenite de la actori nestatali sau organizații finanțate din străinătate.

Judecătorii care examinează cazuri de finanțare ilegală sau manipulare electorală trebuie să stabilească dacă aceste abateri au avut un impact semnificativ asupra rezultatului. Orice decizie în acest sens trebuie să fie bazată pe probe clare, iar informațiile clasificate pot fi folosite doar ca context, pentru a asigura transparența necesară.

Concluzii ale Comisiei de la Veneția

Comisia subliniază că instanțele constituționale pot evalua constituționalitatea legislației electorale și pot invalida alegerile doar în cazurile în care legislația încalcă dreptul la alegeri libere. Invalidarea trebuie să fie o măsură de ultimă instanță („ultima ratio”) și trebuie să aibă loc doar în baza unor nereguli semnificative care ar fi putut schimba rezultatul alegerilor.

Pentru a asigura integritatea procesului electoral, raportul recomandă îmbunătățirea legislației privind anularea rezultatelor alegerilor și reglementări clare pentru combaterea manipulării opiniei publice prin intermediul rețelelor sociale și al altor mijloace digitale.

Care sunt recomandările Comisiei de la Veneția

Comisia de la Veneția face următoarele recomandări-cheie:

-► Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar;

-► Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie
limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar.

-► Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului.

-► Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile.

-► Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate;

Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora;

-► Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală publicitatea electorală online trebuie să fie identificată ca atare și să fie transparentă, iar platformele media sociale sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia.

Instanța supremă a respins definitiv recursul lui Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidențiale din 2024

Judecătorii ÎCCJ au respins recursul formulat de Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept în dosarul anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia este definitivă.

Recursul a fost respins ca ”nefondat”.

În motivarea deciziei Curții de Apel București prin care a fost respinsă, pe 31 decembrie, acţiunea deschisă în justiţie de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidenţiale se arată că deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanţă.

De asemenea, judecătoarea spune că, prin anularea alegerilor prezidenţiale, BEC nu a încălcat drepturi civile şi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie (dreptul de a vota, de a fi ales).

Plângerea Penală contra judecătorii CCR a ajuns la Parchetul General.

Miercuri, 22 ianuarie 2025, Erich Mocanu, activist și lider vocal al societății civile, a depus prin email, utilizând o semnătură digitală legalizată, o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acțiunea sa vizează cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României (CCR), fiind acuzată încălcarea legii constituționale și abuz în serviciu prin pronunțarea Deciziei nr. 32/2024 din 6 decembrie 2024.

Decizia CCR a fost una controversată, aceasta ducând la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurate pe 24 noiembrie 2024. Erich Mocanu susține că această hotărâre a fost luată fără respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept și fără o justificare temeinică ce ar demonstra nereguli atât de grave încât să justifice anularea unui exercițiu democratic de o asemenea amploare.