Directorul general al companiei petroliere austriece OMV, Alfred Stern, a lansat un avertisment serios privind viitorul aprovizionării cu combustibil în Europa. Potrivit acestuia, în cel mai pesimist scenariu, chiar și Austria ar putea ajunge să se confrunte cu lipsa combustibilului.
Interesant este faptul că aceste declarații apar într-un moment special: la scurt timp după aceste avertismente, șeful OMV se deplasează la București pentru o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan. Momentul ridică inevitabil întrebări, mai ales în contextul tensiunilor energetice internaționale.
Prețurile la combustibil explodează
Conflictul din Iran a dus la creșteri semnificative ale prețurilor la combustibil și în Austria. Benzina și motorina au ajuns la niveluri care nu au mai fost văzute de mult timp. În unele benzinării, motorina a depășit deja 1,90 euro pe litru.
Guvernul austriac încearcă în prezent să găsească soluții pentru a menține prețurile la un nivel suportabil pentru populație.
„Statul câștigă, nu OMV”
Într-un interviu acordat radioului public Österreichischer Rundfunk (ORF), Alfred Stern a respins acuzațiile potrivit cărora compania ar profita de criza energetică.
El a explicat că, dintr-un preț de aproximativ 1,70 euro pentru un litru de benzină, aproximativ 90 de cenți reprezintă taxe și impozite colectate de stat. Din restul de 80 de cenți, aproximativ 55 de cenți acoperă costul petrolului brut, iar OMV ar rămâne cu aproximativ 25 de cenți.
Potrivit lui Stern, adevăratul beneficiar al creșterii prețurilor este statul, prin taxele percepute.
Singura soluție: reducerea taxelor
Șeful OMV consideră că singura metodă rapidă de reducere a prețurilor la pompă ar fi scăderea taxelor la combustibil.
În același timp, el a respins ideea unor intervenții directe ale statului în piață, avertizând că astfel de măsuri ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării energetice.
„Cine nu poate plăti, va merge pe jos”
Alfred Stern a explicat că scumpirile sunt rezultatul unei reduceri semnificative a ofertei de petrol pe piața mondială din cauza conflictului din Iran.
Potrivit estimărilor prezentate de acesta:
- aproximativ 20% din petrolul de pe piața mondială ar lipsi
- iar 10% din combustibili ar fi afectați.
Pentru a aduce combustibil în Austria, OMV trebuie să cumpere petrol la prețuri competitive pe bursa petrolieră din Rotterdam.
„Cineva în această lume care nu este dispus să plătească prețurile ridicate pe care le plătim în Europa și în Austria va merge pe jos”, a declarat Stern.
Posibil deficit de combustibil
Întrebat dacă aprovizionarea cu combustibil este garantată pentru acest an, directorul OMV a răspuns că nu poate oferi o garanție totală. În cel mai rău scenariu, Austria s-ar putea confrunta cu o lipsă de combustibil.
Prioritatea companiei ar fi totuși menținerea aprovizionării clienților.
Ce ar trebui să facă populația
În cazul unei crize de combustibil, Stern spune că populația va trebui să își reducă consumul:
- mai puține deplasări cu mașina
- condus mai lent
- economisirea carburantului.
„Dacă apare o situație de penurie, trebuie să economisim combustibil. Nu există altă cale”, a spus el.
Strâmtoarea Hormuz – punct critic pentru petrolul mondial
Criza energetică s-a accentuat după atacurile Israelului și Statelor Unite asupra Iranului. Conflictul a afectat infrastructura energetică din Orientul Mijlociu.
În plus, Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial.
Această blocadă are consecințe directe asupra pieței globale a energiei și, implicit, asupra prețurilor la combustibil în Europa.
Coincidență sau interes strategic?
În acest context tensionat, deplasarea directorului OMV la București pentru o întâlnire cu președintele României ridică întrebări. România este unul dintre puținele state din regiune cu resurse energetice semnificative și cu proiecte majore în Marea Neagră.
Pentru mulți observatori, momentul pare cel puțin interesant: un avertisment privind posibilitatea unei crize de combustibil în Austria, urmat de o vizită la București. Coincidență sau începutul unor discuții energetice mai profunde?
