Pentru toți cei care încă mai cred că finanțele României au fost prăbușite exclusiv de guvernele Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu, ar fi timpul să privească dincolo de granițele țării și să observe adevărata sursă a modelului economic dezastruos urmat de politicienii noștri: Comisia Europeană condusă de ursula von der leyen.
Ceea ce astăzi se petrece la București este doar o copie fidelă, în miniatură, a catastrofei financiare orchestrate la Bruxelles. În timp ce popoarele europene sunt îndemnate să „strângă cureaua”, Comisia Europeană s-a transformat într-o adevărată mașină de împrumutat bani, aruncând Uniunea într-o spirală a datoriei fără precedent în istoria sa.
Dacă în anul 2019, totalul împrumuturilor făcute de Uniunea Europeană abia ajungea la 52 de miliarde de euro, la sfârșitul anului 2024 cifra urcase la 578 de miliarde. Iar potrivit estimărilor oficiale, în 2027 se va atinge pragul amețitor de 900 de miliarde de euro – adică de aproape 18 ori mai mult decât în urmă cu doar opt ani.
Pe scurt, în mai puțin de un deceniu, Uniunea Europeană a devenit un colos îndatorat, finanțându-și politicile printr-o schemă de împrumuturi colective care amintește mai degrabă de mecanismele speculative de pe Wall Street decât de o administrație publică responsabilă.
NextGen EU – dublarea bugetului prin împrumuturi
Totul a început în 2020, când Comisia von der Leyen a lansat programul NextGen EU, o inițiativă prezentată opiniei publice drept „planul de redresare post-pandemie”. În realitate, această „inginerie financiară” a dublat bugetul Uniunii prin crearea unui buget paralel, complet separat de tratatele europene.
Niciun cetățean european nu a fost consultat. Niciun parlament național nu a aprobat în mod direct această datorie comună, care transformă toate statele membre – inclusiv România – în coplătitori ai unei datorii uriașe, contractate în numele unei solidarități inventate.
Sumele uriașe împrumutate de Bruxelles sunt direcționate către așa-numitele „fonduri europene” – aceleași pe care guvernele naționale le folosesc pentru a-și cosmetiza imaginea. În realitate, banii nu vin dintr-un tezaur comun, ci din datorii, din împrumuturi care vor fi rambursate în următoarele decenii prin taxe, contribuții și inflație.
Scamatoria fiscală numită fonduri europene
Adevărul crud este că fondurile europene au devenit o iluzie contabilă. Statele membre se împrumută, Comisia împrumută, băncile profită, iar cetățenii plătesc – prin inflație, taxe crescute și pierderea puterii de cumpărare.
Românii, de pildă, cred că „Europa ne dă bani gratis”. În realitate, acei bani sunt împrumutați pe piețele financiare internaționale, cu garanția că întreaga Uniune va rambursa. Cu alte cuvinte, fiecare drum, fiecare spital sau grant „cu finanțare europeană” este o cărămidă în zidul datoriei comune europene, o notă de plată amânată pentru generațiile viitoare.
Iar dacă în România datoria publică s-a triplat în ultimii ani, sub guvernele care au copiat modelul Bruxelles-ului, în UE trendul este identic – doar că multiplicat la o scară uriașă.
De la austeritate la dependență financiară
Ironia este că, în urmă cu doar un deceniu, aceleași instituții europene impuneau Greciei, Italiei și altor state măsuri draconice de austeritate pentru a reduce datoriile. Astăzi, Comisia însăși a devenit cel mai mare datornic din Europa.
Ursula von der Leyen și echipa sa de tehnocrați au reușit să facă exact ceea ce păreau să condamne: să transforme Uniunea într-un organism dependent de datorie, incapabil să funcționeze fără împrumuturi noi.
Fiecare criză – fie că e vorba de pandemie, război sau climă – este folosită ca pretext pentru noi emisiuni de obligațiuni. Iar băncile europene, împreună cu fondurile de investiții, prosperă în timp ce cetățenii se afundă în sărăcie.
Modelul românesc, copia fidelă a Bruxelles-ului
Guvernele României din ultimii ani nu au făcut decât să copieze această rețetă a „dezvoltării prin împrumut”. De la Orban la Cîțu, de la Ciucă la Ciolacu, toți au urmat aceeași logică: împrumuturi masive, cheltuieli electorale și justificarea că „așa face și Uniunea Europeană”.
De fapt, așa face Comisia von der Leyen: ascunde deficite sub hârtii de împrumut și vinde datorie ca „solidaritate europeană”.
Dar realitatea este simplă și crudă: Europa trăiește azi pe datorie. Iar această datorie, estimată la aproape 900 de miliarde de euro până în 2027, reprezintă cea mai mare bombă cu ceas financiară din istoria Uniunii.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
Când aceasta va exploda – sub greutatea dobânzilor, a inflației și a pierderii credibilității – nu vor suferi comisarii de la Bruxelles, ci cetățenii din toate statele membre, inclusiv românii.
